DESPRE AUTOR 
     Hedwig Jemison a fost secretar asistent la Ellen G. White Estate si a lucrat ca director la White Estate Branch Office la Universitatea Andrews pana la pensionare.  
     Ea s-a nascut in Portland, Oregon, si-a facut studiile la Union College si Columbia Union College in profilul administratie si religie. In 1980 a primit gradul de Master al Seminarului AZS in Filipine. 
     Inainte de a deveni director la White Estate Branch Office la Universitatea Andrews, doamna Jemison a lucrat ca secretara a aceleasi institutii din Washington. Implicata in diverse calatorii reprezentand White Estate, doamna Jemison a stabilit centre ale acestei institutii in Anglia, Australia, Mexico, Argentina, Filipine, India si Africa de Sud. 
     Doamna Jemison a compilat carti pentru devotionalul de dimineata, intitulate “Viata mea astazi”, “Fii si fiice ale lui Dumnezeu”, “Reflectand pe Hristos”, “Sa-L inaltam pe El!” A scris de asemenea numeroase articole pentru publicatii denominationale si a alcatuit un ziar despre rolul femeii in Biserica pentru Conferinta Generala de la Camp Mohaven din 1974. 
     A fost membru de onoare al SDA Dietetic Association in 1977 si a primit premii deosebite pentru Educatie in 1980. 
 Doamna Jemison locuieste in Berrien Springs, unde se implica in diverse programe. Are o fiica, Barbara Jemison, care locuieste in Greenville, Tennessee. 
     Capitolul urmator este o reluare a articolului cu acelasi titlu publicat in Ministry, din iulie 1980. 

 DESPRE IMBRACAMINTEA PASTORILOR 

     Intelegeti ca hainele sunt un factor deosebit de important care influenteaza lucrarea voastra? “Hainele? E absurd!”… 
     Dar inainte de a inlatura aceasta idee, dati atentie urmatorului citat: “Cand intalnesti o persoana pentru prima data, inainte ca sa deschizi gura, acea persoana te va judeca dupa infatisarea exterioara.” – (Forrest H. Frantz). Inainte de toate, primele impresii sunt facute intr-o uimitor de scurta perioada, probabil 30 secunde, timp  in care, in mod real, avem prea putine de evaluat. 
     Astazi, avem cercetari vrednice de incredere care merg pana la detalii, cu privire la felul in care hainele influenteaza perceptia noastra despre purtatorul lor. John Molloy, autorul unui best-seller “Imbracamintea pentru succes” (pentru barbati) a petrecut 17 ani adunand informatii.  Cercetarile sale include opinii si opinii subconstiente a peste 15.000 de oameni, constituind un lot experimental considerabil. 
     “Noi suntem influentati de mediu, spune el, iar hainele pe care le purtam  sunt o parte integranta a acestui mediu inconjurator. Modul cum ne imbracam are un impact remarcabil asupra oamenilor pe care-i intalnim si influenteaza enorm felul cum ne trateaza”. 
     Cum sa evitam greseli pe care le facem adesea in alegerea hainelor pe care sa le purtam? Solutia, spune Molloy, un vechi instructor devenit consilier in management, este ca sa lasam cercetarile sa faca alegerea pentru noi. 
     Studii ale comunicarii verbale si nonverbale arata ca nonverbalul are un efect mai puternic. Astfel hainele si infatisarea exterioara (comunicatori nonverbali) fie intaresc informatiile verbale, fie le contrazic. Oamenii de afaceri care se imbraca intr-un stil conservator, exprima autoritate.  De fapt cei care adopta stilul conservator, exprima un fel de autoritate prin felul hainelor. Molloy a descoperit ca valoarea hainelor unui barbat este foarte importanta in a determina credibilitatea lui.  Oamenii care sunt bine imbracati primesc un tratament preferential in aproape toate cercurile sociale si de afaceri. Daca nu crezi, incearca acest lucru cand mergi la cumparaturi. 
     Molloy, care a fost numit “primul inginer al garderobei americane”  de catre revista Time, a facut cercetari deosebite in legatura cu haina de ploaie. Exista doua culori standard pentru hainele de ploaie vandute – bej si negru. Molloy a testat 1362 persoane, aratandu-le fotografii identice cu doi oameni si cu acelasi costum, camasa, cravata si pantofi. Singura diferenta era culoarea hainei de ploaie. Celor testati li s-a cerut sa indice care este persoana cea mai prestigioasa din cele doua. Haina bej a fost aleasa de 1118 oameni, adica 87%. 
     Urmarind acest test, Molloy si cu alti doi prieteni au purtat haine de ploaie bej timp de o luna. Luna urmatoare au purtat haine de ploaie negre. La sfarsitul fiecarei perioade, au catalogat atitudinile oamenilor fata de ei. Cei trei au fost de acord ca haina de ploaie bej a creat o impresie mult mai favorabila asupra chelnerilor, vanzatorilor si oamenilor de afaceri cu care s-au intalnit. 
     In final, Molloy a stabilit un grup de 25 oameni de afaceri si a mers la ei cu un exemplar din The Wall Street Journal, cerand secretarei sa le permita sa-l livreze personal sefului. Cand purta haina bej, el vindea ziarele intr-o singura dimineata. Cand era imbracat cu negru, petrecea o zi si jumatate pentru a vinde 25 de ziare. 
     Molloy si-a continuat cercetarile intr-o mare corporatie cu doua sectoare. Unul din ele a adoptat o uniforma, celalalt nu. Secretarele din biroul fara uniforme veneau tarziu la serviciu, sau erau absente 3-5% mai mult decat cele cu uniforme, stateau la birou cu 4% mai putin si petreceau cu 5% timp mai putin la masinile lor de scris.  
     Dupa ce uniforma a fost introdusa si la biroul unde nu era, lucratorii si-au imbunatatit performantele in orice domeniu. Ei stateau la serviciu mai mult timp, iar intarzierile au fost reduse cu 15%. 
     Cand Molloy si-a inceput cercetarile, el a fotografiat 12 barbati in stiluri si culori conservatoare, bine imbracati. Apoi a fotografiat alti 12 barbati intr-un stil modern, asa cum sunt aratati in reviste. A amestecat fotografiile, iar 70-80% din cei testati au ales barbatii imbracati in stil conservator ca fiind imbracati mai cu gust decat cei imbracati modern, cu toate ca ei insisi nu erau imbracati in stil conservator. Faptul acesta nu a fost o surpriza pentru Molloy. Cel mai de seama om de afaceri a purtat haine conservatoare timp de ani de zile, si probabil ca asa va purta si de aici inainte. 
     Cand Molloy a confirmat acest efect, el a testat mai departe pe camasi si cravate. El a cerut la 300 de oameni sa analizeze o multime de camasi si cravate traditionale, si o alta gramada de asemenea obiecte, care nu erau traditionale, dar nici prea socante. Ei trebuia sa spuna ce combinatie era de cel mai bun gust, de prost gust sau neutrala. 87% au ales combinatiile moderne ca fiind de prost gust.  
     Molloy a facut mai multe experiente cu cravate decat cu orice alt articol. “Chiar daca iti place sau nu, chiar daca crezi sau nu, cravata ta, mai mult decat orice alt element al infatisarii exterioare va determina felul in care oamenii care te privesc apreciaza credibilitatea, personalitatea si aptitudinile tale”, spune Molloy. Studiile sale nu lasa nici o indoiala ca cravata simbolizeaza respectabilitate si responsabilitate. Exista sute de feluri de cravate, dar numai putine sunt recomandabile pentru profesionalism. In cartea sa, Molloy prezinta aceste tipuri de cravata. Cand cravata este aranjata corect, varful ei trebuie sa fie la catarama de la curea. Astfel ca inaltimea proprie va determina lungimea cravatei de care ai nevoie si felul cum va fi innodata. Molloy recomanda anumite tipuri de cravata pentru diferite profesiuni. In toate testele facute, camasile cele mai acceptabile par a fi cele albe sau cu nuante foarte pale. Acestea evoca cel mai bine credibilitatea si eficienta. Aceste culori se potrivesc la orice costum si cravata. Albastrul deschis  este cel mai popular dintre culorile camasilor. Rozul sau violet deschis sunt prea feminine si au reactii masculine negative. Dupa cercetarile lui Molloy, nici un barbat nu va alege o camasa rosie, indiferent de cine este sau ce face. 
     Dar despre lungimea manecilor ce se poate spune? Molloy ne da aceasta cautiune: “Sa nu porti niciodata, cat vei trai, o camasa cu maneci scurte pentru scopuri de afaceri, indiferent daca esti un functionar sau un presedinte”. Cercetarile arata ca barbatii care poarta maneci scurte au secretare care sosesc cu 125% mai tarziu, si se intorc de la masa de pranz cu 130% mai tarziu decat secretarele celor care poarta camasi cu maneci lungi.  
     Molloy a fost intrebat daca exista elemente comune ale oamenilor de succes. El a raspuns astfel: “Cele mai clare sunt acestea: totdeauna ei au parul pieptanat si pantofii stralucitori. Si ei asteapta aceleasi lucruri de la alti oameni”. 
     Molloy face doua remarci importante: 1. “Daca nu as spune nimic altceva decat ca hainele pot fi o veritabila unealta, ar fi de ajuns sa-mi exprim concluzia cercetarilor mele.” 2. ”Daca cititorul ar accepta cel de al doilea mesaj, anume ca nu frumusetea este numele jocului, ci eficienta – as fi un om fericit”. 
      Din fericire, pretul nu este un factor semnificativ in imbracamintea de succes. Molloy arata ca daca un barbat stie sa aleaga hainele, el poate, fara o crestere substantiala a cheltuielilor, sa arate bine in orice ocazie. Dupa ani de cercetari, a stabilit o serie de “ce sa faci” si “ce sa nu faci” care face posibil pentru orice barbat sa se imbrace in asa fel incat sa-si dezvolte eficienta. Multi barbati deja au experimentat aceste recomandari, prin bunul lor simt interior. 
     Unele din cercetarile lui Molloy au implicat pe pastori si hainele lor. El a aratat celor testati fotografii de barbati in diverse haine si le-a cerut sa identifice pe clerici. Imaginea lor despre un cleric era un barbat imbracat in costum clasic negru, bleumarin sau gri inchis, cu camasa alba si cravata stil conservator.  Adesea au identificat clericul intr-un barbat imbracat intr-un costum cu trei piese, caracteristic omului de afaceri. 
     Aceasta informatie este semnificativa referitor la asteptarile oamenilor. Daca oamenii se asteapta de la un barbat sa fie imbracat intr-un anume fel, atunci lor le place sa-i acorde increderea daca este imbracat in acest fel.  
     Cercetarile au inclus si un numar de fotografii de barbati identificati ca fiind clerici, purtand orice, de la haine clericale traditionale la imbracaminte de timp liber. Molloy a intrebat pe cei testati care sunt clericii cei mai simpatici, mai eficienti, mai bine pregatiti, etc. Apoi le-a cerut sa spuna pe care din ei i-ar alege ca sa le fie pastor, si pe care n-ar dori sa-i aiba de pastor. In amandoua testele, au fost alesi barbatii imbracati in costume din 2 piese, stil clasic, conservator.  
     Cercetari anterioare au aratat ca clericii care nu poarta haine conservatoare sunt mai putin eficienti in lucrarea lor decat cei care purtau. Ar putea fi adevarat ca felul in care se imbraca un pastor influenteaza chiar sufletul sau? 
     William Thourlby a scris recent. “In afara de profesiuni ca spectacole sau publicitate, directorii cei mai mari din cele mai conservatoare corporatii poarta haine traditionale care nu atrag atentia la sine. O anumita siguranta si credibilitate sunt o parte din infatisarea exterioara. De aceea, fii foarte atent cu orice articol vestimentar pentru care primesti complimente – daca nu vinzi haine!  Tu vrei sa arati ca mintea iti este la afaceri, si nu la haine!” 
     Totusi, trebuie sa ne amintim ca majoritatea clericilor presteaza anumite servicii pentru toate categoriile de oameni. Evident ca ei nu vor purta un costum pentru a ajuta la constructia de biserici sau cand vor insoti un grup de tineri la plaja. Prima regula a hainelor este bunul simt. 
     Urmatoarele cuvinte au fost scrise in 1871, cu mult inainte de cercetarile lui Molloy: “Este important ca manierele pastorului sa fie modeste si demne, mentinandu-se la inaltimea adevarului sfant, pe care al propovaduieste ca sa poata fi facuta o impresie favorabila asupra celor care sunt inclinati, in mod natural, spre religie. Atentia la imbracaminte este un lucru principal… 
     “Materialul negru sau de culoare mai inchisa este mai potrivit pentru un pastor la amvon si va face o impresie mai buna asupra poporului, decat ar face o combinatie de doua sau trei culori diferite in imbracamintea lui….  O imbracaminte ordonata este o recomandare pentru adevarul divin in fata necredinciosilor…  ea trebuie sa fie o predica in sine… 
     “Un pastor care este neglijent in imbracamintea lui ii raneste adesea pe cei cu bun gust si sensibilitati fine… In cele din urma pierderea sufletelor se va datora neoranduielii pastorului. Prima aparitie a afectat poporul defavorabil, pentru ca nu se putea face nici o legatura intre infatisarea pastorului si adevarurile pe care le prezenta.  Imbracamintea a fost impotriva lui si impresia lasata era ca poporul pe care il reprezenta el era un grup de neglijenti care nu se interesau de imbracamintea lor si ascultatorii nu voiau sa aiba de a face cu astfel de oameni… 
    “Cuvintele noastre, actiunile noastre, comportamentul nostru, hainele noastre, totul ar trebui sa predice. Nu numai prin cuvinte putem vorbi oamenilor, ci prin orice emana din fiinta noastra putem fi o predica, in asa fel incat sa transmitem o influenta buna, iar adevarul rostit sa fie dus in casele lor. Numai astfel credinta noastra va fi pusa intr-o lumina mai buna inaintea societatii.” (E.G.White vol 2, p. 610-613.618).