"Dumnezeu a facut pe om dupa chipul Sau, l-a facut dupa chipul lui Dumnezeu; parte barbateasca si parte femeiasca i-a facut." Geneza 1:27 
     
     Se distinge atat de natural punctul de gravitatie pentru intreaga istorie a umanitatii: chipul lui Dumnezeu! Greseala omului a lovit direct in chipul lui Dumnezeu din cel putin trei puncte de vedere. Chipul Sau sadit in om a inceput sa simta efectele celei mai persistente si eficiente eroziuni, cea a pacatului, care a inceput sa spulbere stralucirea desavarsirii indreptandu-se tot mai limpede catre un ironic sfarsit. Apoi, cu durere, de acum inainte chipul Sau avea sa se ascunda de privirile celui ce se bucurase de atatea ori de minunea divinului fata catre fata. Debuta astfel scenariul insingurarii omului, instrainarii sale de Dumnezeu, cu punctul culminant pe varful acelui deal al durerii unde lipsa chipului lui Dumnezeu a provocat sfasietorul strigat: "De ce?..." 
    Si tot de atunci, chipul desavarsit al lui Dumnezeu, pangarit intai de fiul zorilor, apoi chiar de cel ce reprezenta imaginea acestui chip, a trebuit sa suporte istoria trista a reabilitarii inaintea universului. Cati ar fi suportat atata umilinta si batjocura? Cati ar fi ingaduit atata dispret manifestat fatis? Nici unul, cu siguranta, pentru ca aceasta era unicitatea chipului divin! 
    Chipul lui Dumnezeu NU MAI POATE fi reabilitat in om! Mai este timp totusi pentru altceva! Mai este timp "sa va dezbracati de omul cel vechi care se strica dupa poftele inselatoare; si sa va inoiti in duhul mintii voastre, imbracati in omul cel nou, facut dupa chipul lui Dumnezeu, de o neprihanire si sfintenie pe care o da adevarul." (Efeseni 4:22-24). Pentru tine si pentru mine, Dumnezeu a pregatit din nou, dupa chipul Sau, un trup ce ne asteapta sa-l imbracam! Nu mai e timp de carpeala, mai e timp doar de un alt inceput!